Concluzii...

Revin ,dupa primul articol...la nici doua luni de cand l-am scris, am reusit sa realizez scopul , cel putin din punctlu meu de vedere, al blogului. Al acelui pe care il numeam „spatiu virtual de comunicare”.
M-am uitat mult in curtea altora , am citit,m-am interesat in asa fel incat sa nu ma prezint cu o idee preconceputa sau influentata de o serie de factori emotionali....poate eronati.
Am gasit ca unii folosesc blogul pentru asi dezvolta mai usor munca , a evada din cotidian ...a face sondaje de opinie mascate pentru anumite nesigurante proprii.. Altii folosesc blogul exhibitionist, pentru a arata la lume cine sunt,cum sunt, de ce sunt...sau macar ce cred ei ca sunt. Exista si persoane care in opinia mea au modernizat regula aceia veche (vo mai amintiti?) de pe carnetul de note: „carnetul este oglinda elevului” – traducand-o in „blogul este oglinda internautului”.Ar mai fi putini care o fac de curiozitate, altii din plictiseala , altii pentru ca e „cool” sa fii snob la moda.
Revenind la mine (si poate nu sunt singurul) , am revazut multe din aceste stari in drumul de a-mi judeca scopul.Am vazut curiozitate , plictiseala , moda, exhibitionism....si am ajuns la un confesionar public.La un fel de jurnal.Da. Un jurnal virtual, public, la adapostul unei false identitati.
Mda...Cum pot sa impac aceste doua concepte care se bat cap in cap: jurnal si public.Nu pot.Asa ca m-am hotarat sa pun punct aici.Acum.Nu am nevoie de jurnal, nu am nevoie de confesionar, nu vreau sa fiu exhibitionist.Mi-au placut poate aceste 2 luni impreuna...si din nostalgie nu il voi sterge si poate din cand in cand voi adauga cate un clip youtube ...caci imaginile de multe ori spun mai mult ca vorbele.
Nu spun adio !

                A.A.